Atunci cand esti proaspata mamica, fie ca e primul bebe, al doilea, al treilea sau al saptelea, nu prea conteaza. Primele luni de viata si acomodarea la noua formula sunt intotdeauna solicitante pentru orice mamica.

Si e perfect normal sa fie asa. Pe langa emotiile coplesitoare de a avea un pui de om si implinirea aia care iti face inima sa bubuie de dragoste, mai apar si grijile si oboseala si recuperarea de dupa nastere...

Cand presiunea mai vine si din exterior, atunci e si mai greu de gestionat totul.

In astfel de situatii mereu este binevenita o mana de ajutor, indiferent cat de mica ar fi ea.

Problema este insa ca uneori vrem sa ajutam, dar nu stim cum, sau ajutam pentru ca avem impresia ca stim cum, dar de fapt, in realitate nu iese bine.

Asa ca, voi, dragilor cei mai dragi, care vreti sa ajutati si nu stiti cum, sa stiti ca exista o cale care nu da gresi niciodata: intrebarea.

Uneori un simplu "Esti bine, te pot ajuta cu ceva?", are efect de pansament pentru sufletul unei mamici si chiar poate face minuni.

Siiii, la fel de important, ar fi ideal daca am putea renunta la incurajari de genul:

"Hai ca nu esti nici prima, nici ultima care a nascut."

"Pe vremea mea era mult mai greu..."

"Eu am crescut si mai multi copii si nu in conditiile de acum cand ai atatea facilitati..."

"Lasa ca eu munceam de dimineata pana seara, aveam si grija de copii si nu mai aveam timp sa ma plang sau de depresii".

Desi poate intentia e buna si are scopul de a scoate in evidenta lucrurile pozitive din prezent, efectul poate fi altul decat cel pe care il asteptam si atunci nu facem decat sa transmitem proaspetei mamici ca ceea ce simte ea nu e important, ca se plange inutil si ca nu e inteleasa.

Daca vreti sa ajutati, fiti acolo pentru ea si incurajati-o.

Spuneti-i ca e cea mai buna mamica pentru copilasul ei.

Ca e perfect normal sa se simta nesigura.

Ca vor trece toate oricat de dificil par de dus uneori.

Ca a creste un copil e greu pentru toata lumea, dar pe cat de greu e, pe atat este de un infinit de ori si frumos.

Ca orice ar fi si ar simti, nu e singura.

Ca faptul ca se simte nervoasa uneori si simte nevoia de timp si pentru ea, este perfect in regula si asta nu o face sub nicio forma o mamica mai putin buna.

Ca este minunata fix asa cum este.

Si ar mai fi un secret.

Cand vrem sa ajutam, e bine sa o facem raportat la nevoile persoanei in cauza, nu dupa propriile noastre idei sau presupuneri, pentru ca nu mereu vom reusi sa intuim dorintele celuilalt si atunci, in loc sa ajutam, exista posibilitatea ca mai rau sa inrautatim lucrurile.

Va imaginati cum ar fi sa planificam de exemplu o super sesiune de shopping, in timp ce proaspata mamica sa vrea de fapt doar sa se odihneasca dupa o noapte nedormita?

Sau cum ar fi sa organizam o petrecere surpriza cu multi invitati, cand ea abia sta in picioare si nu si-ar dori decat o baie fierbinte si o cafea bauta in liniste?

Intrebati.

Intrebati cu caldura, sinceritate si empatie, asteptati raspunsul si respectati-l. 

Uneori chiar si doar gestul, conteaza, mai ales atunci cand vine din suflet .