Ca posesoare de oameni mici si dragalasi (uneori), trebuie sa recunosc ca, pe langa implinirea sufleteasca pe care o ai atunci cand devii mama, pe langa artificiile alea din suflet pe care le simti atunci cand te uiti in ochiisori fericiti si inocenti si iubirea fara limite, margini si frontiere, exista si partea aia mai putin "distractiva" din cauza presiunii de pe umerii de mamici dornice sa le faca pe toate cat mai perfect, la timp si in acelasi timp daca se poate.

Si cum stateam eu asa ganditoare, orbita de ordinea dezorganizata din casa, ma cuprinde asa un mic spirit glumet si ironic care ma face sa constat ca sunt totusi si lucruri pe care NU mai este nevoie sa le fac odata devenita mamica. 

Si judecand dupa avantajele organizatorice (nu doar sufletesti) ale acestei activitati interminabile si implinitoare (pentru ca da, chiar este implinitor, stresant, implinitor si iar stresat si iar implinitor pana la cer si inapoi), dar si din cugetarile mele interioare, in pauzele de scurtcircuitare mentala si exercitiile de respiratie, OBSERV ca sunt totusi lucruri pe care nu mai este nevoie sa le mai fac odata devenita mamica (ieiii!!!):

1. Nu ma mai plictisesc – cine ar mai avea timp si de asa ceva cand toate solicitarile care incep cu "mamiiii" nu asteapta nici macar raspuns, dar timp de actionare...

2. Nu mai am motive sa ma plang ca nu sunt in forma sau sa am alte nemultumiri personale – asta pentru ca odata cu varsta devii APROAPE femeia perfecta: nu mai vezi bine, nu mai auzi cum trebuie, cat despre tinerea de minte, nici ea nu mai este chiar ce a fost odata. 

3. Nu mai este nevoie sa pierd timp cu stransul uscatorului de rufe – asta e chiar ceva ce imi scuteste mult timp pretios, deci un mare efort taiat de pe lista de necesitati. 

Cum ai putea sa strangi ceva ce deja face parte parca din mobilier? 

4. Sa imi platesc singura cumparaturile – aici este luxul suprem. Eu la cumparaturi am de ceva timp "oamenii" mei care imi cara cumparaturile, le scaneaza, le platesc si apoi ma fac pe mine cu capul cu intentia de a stabili cine era primul sa scaneze bonul de cumparaturi, cine impinge cel mai repede caruciorul cu produse sau cine scaneaza cel mai rapid. Da, luxul costa si judecand dupa privirile pe care le intoarcem, sigur provoaca si invidie. 

Ce sa faci, opulenta nu e pentru oricine...

5. Sa mai strang prin casa – asta pentru ca in stadiul in care arata casa dupa fiecare zi in care suntem toti acasa, nu iti mai vine sa strangi nimic, doar sa te muti direct in alta locatie. Zilnic.

Lasand gluma deoparte putin, da, uneori viata cu copii mici arata ca un sir neintrerupt de evenimente imprevizibile, haotice, pline de tipete, negocieri, proteste, nemultumiri, explicatii, negocieri indelung si vorbit aparent in gol.

Adevarul e ca nimic nu e in gol atunci cand vine vorba de ei.

Ei sunt oglinda noastra, sunt energia noastra si fanii nostri nr 1.

Da, stiu, sunt multe lucruri pe care poate nu le mai fac ca altadata, altele pe care poate nu mai apuc sa le duc la bun sfarsit absolut de loc, DAR exista totusi, acele momente mici si unice pe care stiu ca le traiesc doar o data in viata, acum, cu ei si prin ei si nu vreau decat sa le sorb cu toata puterea mea ca sa imi ramana amprenta in suflet si sa imi ajunga pentru tot restul vietii, chiar si in momentele in care ei se vor grabi sa creasca si nu vor mai fi copii.

Pentru ca e adevarat, ei nu vor fi copii o viata intreaga, dar copiii mei vor fi mereu, toata viata mea, iar eu le voi fi mama toata viata lor.